Stand2Still

Ma gandeam zilele trecute ca atunci cand muncesti devii friendless. Atunci cand muncesti ca bou’, ca daca muncesti si tu decent, 8 ore pe zi, poate nu ajungi sa visezi mediaplan-uri si colegi de munca. Dar dat fiind ca eu sunt omul absolutelor extreme, eu ori muncesc ori nu. Equals ca cand muncesc nu ma incurc. Adica 10-12-14 ore pe zi, weekends included, ca si-asa, meseria-i bratara de aur, si daca am aur am statut, equals din nou ca daca muncesc am statut. Printr-o parabola de doi lei, am statut, da’ n-am ocupatie, in afara de mersu’ dimineata la birou, cu ipodu’ in urechi, iar cand ajung la birou povestesc cat de tare m-am mai dixtrat eu mergand spre birou cu castile in urechi si neauzind pe nimeni. Ha! Umor finesque, caci eu sunt un peu de doamna, ca sa ma exprim burghez.

Si sunt un peu de doamna etern obosita si preocupata. Ezant ce-mi place mie mai tare la oameni: cand sunt ei aferati, caci nu mai exista post mai important in vreo meserie mai vitala ca a lor. Representing proudly maiself. Imi lipseste timp sa imi fac unghiile, sa ma tund, sa ma plimb, sa imi iau muzica, sa citesc, sa ma fut, dar nu imi lipseste timpul niciodata ca sa mananc. Ma transform usor din masina de produs zat si scrum in vacuta rumegatoare de orice material comestibil, fie el si cu ardei (which I most deeply and truly despise my friends, la ardei ma refer, nu la mancare).

Nici alcool nu mai consum. Am renuntat la el odata cu cafeaua (cred..?!), pentru caci daca il consum, nu mai pot sa consum Xanax, which is also vital when you have the most vital job. Nu e mult, e cat pe-o masea, da cat sa tina placebo cald la cerebel, ajunge.

In conditiile date mai si gandesc din cand in cand, atunci cand nu sunt preocupata being important, si cand gandesc, ma gandesc: la ce atata agitatie? Ca sa-mi iau lucrusoare dragute si multi pantofi pe care sa ii port, cum unde, la birou draga, la birou. Sa-mi iau o masinuta draguta si micuta care sa ma duca si sa ma aduca de la birou…It’s a circle. There’s nothing outside the office. And everything outside the office needs an office to begin with. So welcome to my life, my office.